Cântec cu inime

 

Aş vrea să pot adulmeca iarăşi adâncul acelui gât. Să fiu din nou înghiţit.

Să am din nou inime. Să le-ascult.

 

Păsări zboară prin seară. Vântul vântură nouri peste o piaţă cu zimţi.

Locul cutare e-n omul cutare. Locul ei e în mine, aproape de sine, aşteptând să curând.

Visele noi au scame de toamnă. Lumine apoase cresc prin gardul pădurii şi un cer desfrunzit.

 

Nu există trecut dar aş vrea să fiu tânăr. Cu minţile tulbure, să fiu înghiţit.

Să am din nou în auz inime.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: