Delir. Pragmatism

 

Axioma pragmatică. Maxime rezultate cu minime sacrificii. Osia lumii noastre.

Motivul pentru care nu am nici prezent, nici trecut.

Utopia unei voinţe profund egoiste, pleznind în câteva întrebări simple.

Cum să decid, într-o situaţie dată, „cel mai bun rezultat”? Cum să ştiu, astfel, că l-am obţinut?

Cum să sporesc inventarul mijloacelor, când bunul simţ gospodăresc mă-ndeamnă mereu să consult reţetare?

Cum să-ntâlnesc probleme pe care nu le-am căutat niciodată, dintr-o firească uşurătate?

Paradisul eficienţei, în care noi vieţuim. O cameră de hotel ieftină. Micuţă, dar ordonată. Cineva deretică zilnic. Cineva vine. Cineva pleacă. Cineva sforăie.

Două sau trei nelinişti esenţiale. Rareori, patru. Sunt definite într-un limbaj economic şi au soluţii economic exacte.

Pâinea noastră cea de toate zilele, astăzi? Ni s-au schimbat aşternuturile? Cum să devin un bun cetăţean? Cum să semăn mai mult ţie însumi, vecine?

Cui să mă rog? Cine are mai multe răspunsuri în visele nimănui? De ce să caut un sprijin? De ce sunt iarăşi îndoit de spate?

Biserica? Statul? Sunt bine calibrat psihic? Sunt potrivit de optimist? Ce crede şeful despre mine? E dureros să gândeşti?

Unde mi-e bătrâneţea? Ce înseamnă că eşti?

Mâine o iau de la capăt?

Imaginaţia noastră, temperată de lene. Şi un univers aparent infinit.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: