Din Numere, Curbe

 

Poemul unu, Ana

 

Ana are mere – de sete, de vrere

trupul ei s-a fost pus pe sălia unui râu dintr-o noapte. Erau acolo, crai nouă,

prinzându-i zodii pre chip şi în coade – cât paraclisul se rădica la rădăcinele apei,

crugul zorea în tăcere.

 

Poemul patru, Aş vrea

 

Aş vrea să aud muzica unui om fericit, pe lângă mine trecând, învăluindu-mă cum o apă.

Lumini şi umbre, nori, feţe. Căci lucrurile măiastre vin întotdeauna de sus, peste noi, legănându-ne.

Cât încă plutim. Şi după aceasta.

Se spune.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: